IMBATRANIRE CORP SI PIELE PARTICULARITATI
Pana la varsta de 25 de ani, organismul uman este in deplinatatea si maxima expresie a vitalitatii, performantei biologice si rezervelor sale functionale .
Fiecare 10 ani de viata vor diminua , in medie, secreteia de hormon de crestere ( dirijorul orchestrei hormonale umane) cu aproximativ 16% iar sinteza de acid hialuronic ( responsabilul cel mai important de aspectul tanar, hidratat si stralucitor al pieli fetei) va scadea cu 6%. In acelasi timp, are loc o reducere cantitativa si calitativa a sintezei de colagen si fibre elastice din piele, reducere dublata de o excerbare a distructiei lor mai ales ca urmare a activarii enzimelor de metabolizare – metalo proteinazele- sub influenta factorilor de mediu- raze ultraviolete, raze infrarosiii, smog si poluanti diversi.
Din cele expuse se poate concluziona ca fenomenul imbatranirii generale a organismului si implicit a imbatarnirii cutanate este un fenomen complex in cadrul caruia se impletesc factorii numerosi : determinismul genetic, varsta, modificarile hormonale, soarele= pielea fotoimbatranita= ( razele ultraviolete si infrarosii), fumul de tutun, alimentatia si stilul de gatire a alimentelor, stilul de viata.
Generalităţi şi particularităţi în îmbătrânirea corpului si a pielii
Pielea îmbătrâneşte în acelaşi timp cu restul organismului, dar datorită poziţiei sale la graniţa cu mediul înconjurator, îmbătrânirea cutanată are o serie de particularităţi.
Pielea este cel mai mare şi mai întins organ al corpului şi din această poziţie suferă, ca şi celelalte organe componente ale organismului, propria sa îmbătrânire.
Nu trebuie să uităm că fiecare organ din corpul uman este supus procesului de îmbătrânire biologică, dar fiecare are propriul său ritm de îmbătrânire. Speranţa de viaţă a unui organism nu reflectă o medie a speranţei de viaţă a fiecărui organ component ci, în condiţii naturale, este egală cu speranţa de viaţă a organului cel mai slab dotat.
Modul în care fiecare organ din constituţia corpului omenesc îmbătrâneşte este foarte important, pentru că viteza lui de îmbătrânire şi patologia sa joacă un rol de maximă importanţă în patologia şi îmbătrânirea totului şi pielea nu face excepţie de la această regulă .
Interacţiunile complexe dintre organele care alcătuiesc totul organismului uman se vor reflecta asupra pielii în egală masură şi dermatologii cuunosc foarte bine că pe lângă patologia proprie de organ, pielea reflectă şi patologia organelor interne, ceea ce face ca, de multe ori, diagnosticul şi tratamentul patologiei pielii să fie foarte complex şi dificil.
Poziţia pielii, la limita de relaţionare cu mediul înconjurător, constituie o altă particularitate în procesul de îmbătrânire şi în patologia cutanată.
Dacă organele interne suferă îmbătrânirea fiziologică, determinată de acţiunea conjugată a mecanismelor biologice, genetice şi de stressul oxidativ, îmbătrânirea cutanată asociază pe lângă componenta îmbătrânirii cronologice şi o componentă rezultată din acţiunea agresivă a factorilor de mediu fizici, chimici, biologici. Intervenţia factorilor fizici şi, în principal, radiaţiile ultraviolete A şi B, dar şi a radiaţiile infraroşii crează un mecanism suplimentar de îmbătrânire şi patologie cutanată şi anume cel al fotoîmbătrânirii, respectiv al patologiei fotoinduse.
Aspecte clinice ale imbatranirii pielii
a)- Imbatranirea cronologica a pielii determina aparitia uscaciunii cutanate , laxitatea pielii fetei si corpului, riduri, subtierea pielii si dezvoltarea de productiuni cutanate cu aspecte clinice variate: pete maronii cu suprafata aspra (keratoze actinice), formatiuni tumorale celulare de culoare cenusie- negriciaoasa cu suprafata acoperita cu pori mari, dilatati ( veruci seboreice), mici tumorete de culoare rosie vie, ca a cireselor ( nevi angiomatosi), cancere cutanate, etc.,
b)- Piele fotoimbatranita este uscata, aspra, cu keratoze actinice , pigmentari neregulate, alunite, zone rotund – ovalare depigmentate ( hipomelanoza gutata), riduri, pseudocicatrici stelate, noduli fini diseminati, elasticitate cutanata redusa, capilare dilatate in flacara, vene dilatate cu aspect de “lacuri vasculare”, pete vinete – rosietice ( purpura) dezvoltate spontan sau dupa traumatisme minore, hiperplazie sebacee, cancere cutanate, etc.
Procesul imbatranirii afecteaza toate straturile pielii dar si anexele pielii: vasele se scurteaza si se dilata, parul se depigmenteaza si cade, glandele cutanate se reduc, unghiile se subtiaza, fragilizeaza si se deformeaza, tesutul gras subcutanat se mobilizeaza generand aspectul flasc al fetei , muschii isi reduc masa iar oasele sufera fenomene de resorbtie astfel incat fizionomia fetei dar si aspectul global al corpului se modifica, generand aspectul clasic de “ batran”.
In concluzie se considera ca fiecare om are o anumita determinare genetica ce ii va determina viteza de imbatranire cronologica. Viteaza de imbatarnire cronologica poate fi marita sau incetinita prin stilul de viata si alimentatie. Pe ansamblu, in timpul imbatranairii, numarul si calitatea celulelor care compune pielea scade concomitent cu scaderea continutului in colagen, fibre elastice, acid huialuronic, apa etc,. Odata cu imbatranirea pielii se reduce si se disloca grasimea fetei, se reduce masa musculara si au loc resorbtii osoase care vor modifica aspectul tanar al fetei.